* Femeile din familii bogate îşi împodobeau capul cu bijuterii din aur, sub forma acelor de păr sau a inelelor de cârlionţi. * Dacii aveau în pază de noapte un om însărcinat cu asigurarea ordinii publice. O inscripţie plasează un astfel de om la Napoca. Nu se ştie dacă paznicii erau o prezenţă obişnuită sau aveau legătură cu vreo vizită importantă. * Unii arheologi cred că femeile din Dacia aveau părul blond sau roşcat, rareori negru, pielea de culoare deschisă şi ochii albaştri. * Unele teorii spun că femeile purtau cămăşi asemănătoare cu iile de astăzi, încreţite la gât, cu mâneci lungi şi largi şi fuste până în pământ, iar capul şi-l acopereau cu o basma. ”Îmbrăcămintea lor nu se deosebea mult de aceea, pe care o poartă Românii noştri dela sate şi azi. Aveau haine de pânză, pe care o ţeseau femeile lor din in şi din cânepă, altele făcute din piele de oaie, apoi cingătoare sau şerpar, iţari lungi până la glesne, ţundră şi opinci.” ”Romanii şi Dacii – Luptele lor şi obârşia neamului românesc”, autor dr. I. Lupaş. * Dacii n-ar fi fost străini de conservarea alimentelor, folosind tehnic de afumare, murare, fermentare sau uscare. * Potrivit arheologilor, bucătăria geto-dacică era simplă sobră, dar bine armonizată nutritiv. Dacii mâncau terciuri preparate din cereale, combinate cu alte alimente precum lapte, brânză, ouă miere, spanac, mazăre, ciuperci. Mâncau carne de vită, oaie, porc, cal, pasăre, vânat şi chiar de câine. * Tatuajul ar fi fost prezent în cultura dacilor. Acesta s-ar fi aplicat pe corp şi chiar pe faţă, ca un semn al apartenenţei la un neam sau ca un semn al apartenenţei sociale. * Printre plantele cunoscute şi astăzi care ar fi fost folosite şi de dacii se numără: muşeţelul, iedera, rostopasca, urzica, cimbrişorul, salvia, mărarul sau menta. ”Vindecau mai întâi întregul adică porneau cu vindecarea psihicului şi după aceea mergeau la vindecarea fizicului, la tămăduirea fiecărei boli. Cunoşteau ierburile de leac şi avem un număr de 57 de plante medicinale cu numele dacice consemnate”, spune istoricul Marius Constantinescu.

Sursa: adev.ro/pbh79r