Sfârșitul unui suveran iluminat: Regele Carol I

Dacă trecem de la istoria bisericească la cea laică, data de 20 februarie marchează un moment de doliu în istoria României moderne.

În 20 februarie 1914 (stil vechi)/ 27 septembrie 1914 (stil nou, data corectă a decesului), dar pentru claritatea contextului, un eveniment major legat de această perioadă: deși decesul său a avut loc în toamnă, începutul anului 1914 a fost marcat de ultimele luni de domnie ale Regelui Carol I. El este cel care a pus bazele dinastice și instituționale ale României, un domnitor cu o puternică vocație culturală.

Deși de origine germană, Carol I a înțeles că o națiune are nevoie nu doar de armate și legi, ci și de instituții ale spiritului. Sub domnia sa s-au pus bazele Universității din Iași (1860), s-a înființat Academia Română (1866) și s-a construit Castelul Peleș, o bijuterie arhitecturală menită să adăpostească o importantă colecție de artă.

A fost un suveran care a citit mult, a colecționat cu pasiune și a încurajat artele. Moartea sa, survenită la câteva luni după izbucnirea Primului Război Mondial, a închis un capitol fundamental al istoriei noastre.