Astăzi, 23 februarie, sărbătorim cel mai tare băiat din cultura română: GRIGORE VASILIU-BIRLIC

S-a născut într-o zi de iarnă, în 1903, și de atunci românii au râs în hohote. La mulți ani, nea Grigore! Sau, cum spunea el însuși: “Bună seara, prieteni! Nu vă supărați, eu sunt!”  Iar dacă ar fi să alegem un singur eveniment cultural major pentru ziua de 23 februarie, istoria teatrului și filmului românesc ne strigă în cor: e ziua lui Birlic! Grigore Vasiliu-Birlic nu a fost doar un actor. A fost un fenomen. A fost tupeul transformat în artă, a fost lenevia dusă la rang de filozofie, a fost omul care a inventat “mersul fără chef” cu mult înainte ca asta să devină un mod de viață național. Birlic a fost stăpânul absolut al replicii acid-complice. Când apărea pe ecran, nu mai conta regizorul, nu mai conta subiectul. Contează doar Birlic. Și îl iubeam pentru că, de fapt, în spatele măștii lui de ghinionist profesionist, se ascundea cel mai deștept om din sală. El este omul care a transformat-o pe Tanti Marga într-un personaj de legendă și care ne-a învățat că, în viață, uneori e mai bine să faci pe prostul decât să te strofoci degeaba. Pentru că, vorba lui: “Eu nu sunt prost, dar nici cu carnetul la zi!”

Satira lui Birlic: Mic dicționar de supraviețuire în stil românesc

Pentru a-l sărbători cum se cuvine, hai să revedem câteva dintre replicile care definesc spiritul “birlicesc” – acea combinație letală între umor și inteligența de a nu o scoate la capăt:

  • Despre muncă: “Ce muncă, dom’le, ce muncă? Păi uite-așa, toată ziua? Da’ de trăit, cine trăiește?”

  • Despre statutul social: “Suntem oameni, nu? Adică… în sensul… nu suntem cai!”

  • Despre relații: “Mă iubește, nu mă iubește… Mă iubește! Ce, sunt nebun să rup florile alea?”

  • Despre “băiatul deștept”: “Eu tac, dar în capul meu… fierbere mare!”

Birlic a înțeles mai bine decât mulți sociologi sufletul românesc. Noi nu visăm să fim eroi. Noi visăm să fim simpatici. Și nimeni nu a fost mai simpatic decât el atunci când spunea: “Păi, dacă-s așa, cum sunt, nu vă mai supărați!”

La mulți ani, Birlic! Ne mai trebuie unul ca tine. Ne este dor replicile tale, pe care le știm cu toții pe de rost.